Ultimul număr
Acasă Noutăţi

Oбщина русских-липован Румынии (ОРЛР) и ре-дакция «ЗОРИ» готовят к 2017 г. два важных для ОРЛР круп-ных культурных проекта: Фестиваль русской поэзии (X-ый) и Междуна-родный научный симпозиум «Культура русских-липован в национальном и международном контексте» (VII-ой).

Десятый Фестиваль русской поэзии - это национальный литературный школьный конкурс, направленный на развитие творческого потенциала детей русских-липован Румынии, на объединение детей, говорящих на русском языке или начинающих изучение русского языка, на привлечение интереса к русской поэзии в Румынии.

Во время юбилейного Десятого фестиваля в 2017 г. ознакомим русскоговорящих Румынии с творчеством русских поэтов и отметим: 150 лет со дня рождения Константина Бальмонта (15.06. 1867-1942); 125 лет со дня рождения Марины Цветаевой (8.10.1892-1941); 130 лет лет со дня рождения Самуила Маршака (3.11.1887-1964) и 10 лет со дня смерти Ерофея Иванова (10.10.1939 - 5.11. 2007), поэта русских-липован, автора гимна ОРЛР.

Литературный школьный конкурс X фестиваля соберёт в Яссах, на севере страны, приблизительно 150 участников, с 14 по 17 июля 2017 г. и будет проводиться под эгидой Мини-стерства национального воспитания Румынии в трёх номинациях:

- «Русская поэзия» - конкурс чтецов из русской лирики (К. Бальмонта, М. Цветаевой, С. Маршака, Ерофея Иванова); Собственные произведения в стихах и прозе («Малая проза») или Илюстрации-рисунки к произведениям писателей-юбиляров; Постановка литературно-музыкального монтажа.

Напоминаем, что новый учебный год в Румынии начался 12 сентября 2016 г. Русский язык как родной изучается русскими-липованами по 2-3 урока в неделю в государственных школах с преподаванием на румынском языке. Ученики распределены в некоторых сёлах и городах в группы – с начальным, базовым, продвинутым, сложным уровнями. В других городах или сёлах группы составлены с учениками разных возрастов и разным уровнем изуче-ния. В таких группах очень сложно преподавателям работать с детьми.

По сведениям преподавателей русского родного языка в Новом учебным 2016-2017 году в Румынии учат русский как родной 1400 учеников, начиная с подготовительного класса и по ХII класс. Они начали интенсивное изучение русского языка как родного, что является свидетельством интереса к изучению языка, культуры, науки и истории России. Они и станут участниками Десятого фестиваля русской поэзии после того, как пройдут школьные и областные туры.

Международный научный симпозиум «Культура русских-липован в национальном и международном контексте» Общины русских-липован Румынии состоится с 11 по 15 ноября 2017 г. в г. Пятра Нямц уезда Нямц.

В рамках международного симпозиума отметим и появление 300-го номера ежемесячника «Зори».

На научном симпозиуме будут участвовать 150 человек, кроме исследователей и организаторов, и официальные лица и гости из-за границы.

В Оргкомитет симпозиума уже поступило свыше 50 заявок, хотя впереди ещё год на организацию секций и круглых столов от исследователей из России, Украины, Румынии, Р. Молдова, Латвии, Италии, Болгарии, Франции. Для обеспечения эффективной работы Оргкомитет отобрал секции с учётом их соответствия проблематике по двум направлениям: СЕКЦИЯ «История и религия» и СЕКЦИЯ «Культура и образование». На симпозиуме предлагается представить результаты исследований по следующим направлениям: История. Религия; Социо-культурные вопросы. Образование; Язык и литература. Лингвистические характеристики старообрядческих говоров; Обряды и культурно-бытовые традиции.

Для участия в симпозиуме просим вас прислать заявку по электронному адресу office@zorile.ro ; Тел. +40 21 315 31 04 или 21 312 09 94

Правила подачи заявки на участие в СИМПОЗИУМЕ:

В заявке должны быть указаны следующие сведения:

- Ф.И.О. полностью;

- место работы;

- должность, учёное звание;

- адрес электронной почты;

- номер мобильного или стационарного телефона (с кодом города, страны);

- название доклада или сообщения;

- название секции, в которой планируется принять участие;

- резюме доклада - объемом не более 200 слов; краткие аннотации будут включены в программу симпозиума;

- потребность в технических средствах (мультимедийный проектор, видеомагнитофон и пр.).

Не принимаются заявки, присланные позже 15 мая 2017 г.; - присланные по факсу или только в письменном виде, без предоставления электронной версии резюме.

Тексты докладов (в текстовом Word-формате, Times New Roman, 12) просим привезти непосредственно на симпозиум или выслать нам их до симпозиума на нашу электронную почту office@zorile.ro

Седьмой Международный научный симпозиум «Культура русских-липован в национальном и международном контексте», направленный на повышение духовной культуры детей и молодёжи Румынии из среды русских-липован.

Проблематика научных работ, посвящённая вопросам изучения межкультурных коммуникаций, получила положительную оценку в научных кругах не только Румынии. Живой интерес к обсуждаемым вопросам способствовал принятию решения о проведении VII Международного научного симпозиума в г. Пятра Нямц.

Цель международного симпозиума - это знакомство русскоговорящей диаспоры с историей и культурой русских-липован. Симпозиум задуман как объединение исследователей, заинтересованных вопросами старообрядчества.

После завершения симпозиума планируется издание VII коллективного сборника «Культура русских-липован в национальном и международном контексте», в который войдут все представленные на симпозиуме материалы (доклады и сообщения).

Международный научный симпозиум ОРЛР проходит раз в четыре года в разных городах и сёлах, где проживают русские-липоване:

I-ый международный научный симпозиум ОРЛР состоялся в октябре 1993 г. в городе Тульча (сборник научных сообщений вышел в Бухаресте в 1996 г., изд-во «Арарат», ответственные редакторы: Андрей Иванов и Ричард Моррис);

II-ой — прошёл в ноябре 1996 г. в городе Сучава (сборник сообщений вышел в 1998 г. в Бухаресте, изд-во «Критерион», ответственные редакторы: Иван Евсеев, Светлана Молдован и Ангара Нири);

- III-ий симпозиум проходил в Национальном музее истории Румынии в Бухаресте, в 2000 г. (сборник сообщений вышел в Бухаресте, изд-во «Критерион», ответственные редакторы: Иван Евсеев, Светлана Молдован и Ангара Нири);

IV-ый международный научный симпозиум состоялся в г. Брэила с 10 по 13 марта 2005 г. (сборник сообщений вышел в Бухаресте, в 2006 г., в издательстве „C.R.L.R.”, ответственные редакторы: Иван Евсеев, Светлана Молдован и Татьяна Воронцова);

V-ый международный научный симпозиум «Культура русских-липован в национальном и международном контексе» проходил с 12 по 14 июня 2009 г. в г. Тульча (сборник сообщений вышел в Бухаресте, в 2011 г., издательство „C.R.L.R.”, ответственные редакторы: Илие Данилов, Светлана Молдован);

VI-ый международный научный симпозиум «Культура русских-липован в национальном и международном контексе» проходил с 12 по 16 июня 2013 г. в г. Тульча (сборник сообщений вышел в Бухаресте, в 2013 г., издательство „C.R.L.R.”, ответственные редакторы: Феодор Кирилэ, Светлана Молдован).

Цели Международного научного симпозиума ОРЛР:

- узнать как можно больше из сообщений докладчиков о «мире» русских старообрядцев и познакомить как самих старообрядцев, так и тех, кто хочет узнать о них, со столь трагичной их историей, с их культурой и языком-говором, с их религиозными толками и согласиями, о современным положением всех старообрядческих общин, где бы они ни находились;

- популяризация и знакомство граждан Румынии с русской культурой;

- развитие международных культурных связей, исторических и религиозных связей;

- пробуждение интереса к данной теме.

Эти важные мероприятия наш ежемесячник «Зори» осветит на своих страницах и на русском, и на румын-ском языках, а также информация будет размещена на нашем сайте и на странице в Facebook.

Светлана Молдован,

руководитель этих двух проектов

 

 

În perioada 7-9 octombrie 2016, la Rădăuți, jud. Suceava, s-a desfășurat evenimentul Cultura rusă și educația, în programul căruia au fost incluse manifestări culturale dedicate Zilei mondiale a educației și Zilei internaționale a învățătorului. La evenimentul organizat de către Comunitatea Rușilor Lipoveni din România au participat cadre didactice, elevi și studenți, precum și reprezentanți ai administrației locale a orașului Rădăuți, ai corpului diplomatic al Ambasadei Federației Ruse în România, invitați din Federația Rusă și membri ai Consiliului Director al CRLR.

Și pentru că pe 8 octombrie este prăznuit Sf. Serghie de Radonej – patronul spiritual al elevilor și studenților, cei prezenți au avut posibilitatea să asiste la slujba religioasă care s-a desfășurat în localitatea suceveană Climăuți, la biserica ortodoxă de rit vechi cu hramul „Sf. Serghie de Radonej”. ÎPS Nafanail, arhiepiscop de Moldova și Bucovina, împreună cu un sobor de preoți, a oficiat liturghia dedicată patronului spiritual al bisericii. În cadrul serviciului religios s-a oficiat și ritualul de sfințire a apei, după care, pelerinii veniți din toate colțurile țării au poposit la granița româno-ucraineană, unde se află monumentul-Crucea staroveră, ridicat de către CRLR în anul 2014, în fața căruia s-a intonat troparul Sfintei Cruci.

{vsig}09.10.2016 - Cultura rusa si educatia{/vsig}

Gazdele din Climăuți, în frunte cu dl Filip Niculaev, președintele comunității locale, i-au întâmpinat pe invitați la Centrul cultural al CRL-Climăuți cu bucate alese, atent pregătite de gospodinele locului, și cu bună dispoziție.

După-amiaza a fost dedicată mesei rotunde cu tema „Educația – fundament în formarea și dezvoltarea personalității”, în deschiderea căreia au luat cuvântul oficialitățile: Nistor Tatar, primarul orașului Rădăuți, Dmitri Korșunov, secretar I al Ambasadei Federației Ruse în România, Silviu Feodor, președintele CRLR, Miron Ignat, deputatul CRLR în Parlamentul României. În cadrul mesei rotunde, moderate de către președintele CRLR, i-a fost înmânată dlui Dmitri Korșunov, diploma de merit pentru contribuția domniei sale în consolidarea relațiilor dintre Ambasada Federației Ruse și CRLR, pentru munca adusă în sfera promovării limbii și culturii ruse în România, precum și pentru organizarea numeroaselor manifestări comune prin care s-au comemorat evenimente importante ale istoriei Federației Ruse.

Invitatul special al evenimentului de la Rădăuți a fost dna Olga Tishinova, președintele Societății istorico-culturale din orașul Rîbinsk (Rusia), care a prezentat o scurtă istorie a staroverilor din orașul regiunii ruse Iaroslavl, precum și a numelor marcante care au avut originii starovere. Profesorii, veniți din majoritatea localităților unde există școli în care se predă limba rusă ca limbă maternă, au luat cuvântul și și-au felicitat colegii pentru munca depusă, subliniind importanța continuării studiului limbii, de la cele mai fragede vârste. Masa rotundă s-a încheiat cu intonarea imnului CRLR (versuri ale poetului rus lipovean Erofei Ivanov din Brăila). În continuarea momentului, toți cei prezenți în sală au cântat, în cinstea cadrelor didactice, un călduros „La mulți ani!”. Prezent la eveniment, dl prof. univ. dr Feodor Chirilă a prezentat concluziile întâlnirii și a declarat închise lucrările mesei rotunde.

Valentin FILAT

 

În perioada 24-25 septembrie 2016, în orașul Sulina, jud. Tulcea, a avut loc manifestarea „Ziua Pescarului”, un eveniment tradiţional al Comunității Rușilor Lipoveni din România (CRLR), la care participă pescarii amatori și profesioniști din diferite comunităţi locale ale ruşilor lipoveni, oficialitățile și invitații Comunității.

Sulina, una dintre destinaţiile turistice preferate de către cei care doresc să scape din „junglele din beton”, a fost, în acest an, gazdă primitoare, participanții fiind întâmpinați cu „pâine și sare” și cântece tradiționale rusești lipovenești interpretate de către membrii CRL-Sulina.

Manifestarea a fost organizată de către Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, cu sprijinul Ambasadei Federaţiei Ruse în România. S-au reunit la Sulina peste 150 de participanţi: etnici ruşi lipoveni din Jurilovca, Mila 23, Mahmudia, Tulcea, Ghindărești, Carcaliu, reprezentanţi ai comunităţilor de ruşi lipoveni din nordul ţării - Brăteşti, Manolea, Lipoveni, Iaşi, cât şi reprezentanți ai CRLR, membri ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale Federaţiei Ruse în România, reprezentanţi ai Guvernului României și ai instituţiilor administrativ-teritoriale din jud. Tulcea.

{vsig}25.09.2016 - Ziua pescarului, Sulina (foto Valentin Filat){/vsig}

Vremea a fost de partea concurenților înscriși la probele de pescuit și tras la rame, iar cei câțiva nori prezenți pe cer nu au descurajat spiritul competitiv. Bine echipaţi, atât cu truse de pescuit, cât şi cu bună dispoziție, concurenţii s-au întrecut la proba de pescuit, fiecare utilizând propria sa strategie, ţelul final fiind acela de a prinde cât mai mulţi peşti și cât mai mari.

Capturile au fost suficient de semnificative, dovadă că Delta Dunării este în continuare locul ideal pentru pescuitul la undiță și lansetă. Chiar şi după finalizarea concursului, o parte dintre concurenţi a continuat să pescuiască, profitând astfel la maximum de oportunitatea creată de acest eveniment al Comunităţii.

În timp ce mulți participanți urmăreau cu atenție firul undițelor, s-a dat startul concursului de întrecere cu barca la care au participat atât tineri, cât și seniori. Echipa câştigătoare trebuia să obţină cel mai bun timp la parcurgerea unui traseu deloc complicat pentru un nativ care trage la rame frecvent. Cei care au avut de a face cu o barcă cu vâsle pentru prima dată s-au decurcat totuşi onorabil, având în vedere că timpul cel mai slab obţinut a fost de opt minute şi o secundă. Însă, cum totul este bine când se termină cu bine, toţi participanţii au primit trofee cu peştişorul de aur şi diplome de participare, motiv de bucurie şi bună dispoziţie.

Evenimentul s-a încheiat cu premierea echipelor câștigătoare la cele două secțiuni.

Seara festivă a fost încununată de melodiile tradiţionale lipoveneşti și încălzită de glasurile deosebite ale membrilor grupurilor folclorice din Brăila, Sulina, Sfiștovca şi Mila 23. Aceștia s-au întrecut la expresivitate scenică, la vioiciunea melodiei sau, dimpotrivă, la însemnătatea cuvintelor unei melodii molcome vechi. De altfel, membrii celor patru grupuri au animat atmosfera pe întreaga durată a evenimentului.

 Valentin FILAT

 
În ultimii ani în lume se manifestă tot mai pregnant interesul pentru formele tradiţionale de cultură, care sunt în majoritatea cazurilor strâns legate de aspectele religioase ale conştiinţei omului. Din acest punct de vedere am putea spune că staroverii reprezintă o categorie privilegiată, deoarece au păstrat şi au dezvoltat pe parcursul a câtorva secole bazele culturii tradiţionale spirituale şi materiale din Rusia Medievală.

Printre cauzele cele mai importante care determină apariţia unei grupări socio-culturale sau religioase se numără evenimentele istorice care le generează în mod direct sau indirect. Deseori evenimentele respective declanşează alte fenomene şi evenimente, de importanţă mai mică sau mai mare, a căror evoluţie ulterioară nu poate fi prevăzută. Viaţa unui popor, existenţa acestuia reprezintă un fenomen deosebit de complex în alcătuirea căruia intră componente de ordin spiritual, psihologic, istoric, geografic, elemente care îl definesc şi îl deosebesc de alte popoare. Dacă am presupune că acelaşi eveniment istoric s-ar produce la zece popoare diferite, el ar fi receptat în zece feluri distincte şi consecinţele ar fi, în fiecare dintre cazuri, cu totul altele…

 

 

PENTRU COMANDĂ APASĂ Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza !!!

 
Prezenta lucrare este consacrată vieţii şi activităţii sfântului mucenic protopop Avvakum – conducător şi ideolog recunoscut al mişcării starovere ruse, precum şi rolului acestuia în lupta pentru păstrarea credinţei  ortodoxe ruse de rit vechi.

Lucrarea a fost realizată în limbile rusă şi română, ca urmare a propunerii făcute de către  Miron Ignat, preşedinte al CRLR şi deputat în Parlamentul României în cadrul Seminarului ştiinţific de la Tulcea (10 noiembrie 2012), dedicat memoriei lui protopop Avvakum care şi-a jertvit viaţa pentru apărarea şi păstrarea credinţei ortodoxe ruse de rit vechi. Propunerea a fost susţinută, ulterior, de sute de ruşi lipoveni, dornici să cunoască mai pe larg viaţa şi activitatea sfântului mucenic protopop Avvakum, precum  şi a tovărăşilor săi de luptă în apărarea credinţei starovere în contextul raskolului (schismei) Bisericii ruse, precum şi  mişcării starovere ruse.



Lucrarea are două părţi. În prima parte sunt prezentate pe larg  manifestările care au avut loc în anul 2012 în diferite localităţi ale ruşilor lipoveni din România, consacrate comemorării a 330 de ani de  la arderea pe rug,  de viu, a protopopului Avvakum – conducător și ideolog recunoscut al mișcării starovere. Partea a doua a lucării este dedicată vieţii şi activităţii de martir a protopopului Avvakum – conducător și ideolog recunoscut al mișcării staroverilor ruşi.

Extrem de sărace sunt cunoștințele noastre despre mişcarea staroveră şi conducătorii ei. Aceasta se datorează faptului că creaţia literară a protopopului Avvakum, ca și a altor scriitori staroveri, au fost interzise timp de aproape două secole. Cercetarea serioasă din partea istoricilor şi teologilor ruşi a fenomenului starover a început abia după anul 1861, după ce la Londra au fost retipărite de către  editorul emigrant rus Vasili Kelsiev documentele secrete ale Ministerului Afacerilor Interne din Rusia privind situația staroverilor, precum persecuţiile la care au fost supuşi ei din partea guvernul ţarist. Este vorba de "Culegere de informații guvernamentale despre staroveri" (vol. I-II, Londra, 1861-1862), precum și "Culegere de reglementări juridice privind statutul staroverilor" (vol. I-II, Londra, 1863). In felul acesta, opinia publică din Rusia şi aiurea a putut afla adevărul despre reforma Bisericii ruse din secolul al XVII-lea, precum şi despre principalii ei opozanţi. Până atunci, lucrările publicate de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse, precum și de istorici ruşi, au avut un conţinut, cu precădere, polemic, incriminator şi misionist.

Până nu de mult, protopopul Avvakum a fost pomenit în Rusia numai ca autor al celebrei sale opere literare: Жизнь протопопа Аввакума, им самим написанная (“Viaţa protopopului Avvakum scrisă de el însuşi”) – capodoperă a literaturii ruse a secolului al XVII-lea, dar despre faptul că el a fost şi un mare conducător şi ideolog recunoscut al mişcării starovere ruse, nu se spunea mai nimic.  Numai în a doua jumătate a secolului al XX-lea protopopul Avvakum  a fost reabilitat, atribuindu-i un loc binemeritat atât în literatura rusă, cât şi în istoria  zbuciumată a Rusiei din secolul al XVII-lea.

Subliniem, de asemenea, faptul că rușii-lipoveni din România, au obţinut pentru prima dată mai multe informaţii despre viaţa de martir a protopopului Avvakum, precum şi despre  lupta lui pentru apărarea credinței ortodoxe ruse de rit vechi, prin mijlocirea manualelor de limbă şi cultură rusă, concepute şi editate de noi, între anii 1992-2006, pentru copiii ruşi lipoveni care studiază limba şi cultura rusă maternă în şcolilie de toate gradele cu predare în limba română din localităţile lipoveneşti. Aceste manuale oferă, printre altele, ample cunoştinţe despre reforma Bisericii ruse din secolul al XVII-lea şi consecinţele ei tragice pentru poporul rus, despre mişcarea staroveră şi conducătorii ei, precum şi despre istoria şi cultura ruşilor lipoveni din România. Cu toate acestea, sunt mulţi dintre cei ce nu cunosc, nici măcar sumar, adevărul despre raskolul în Biserica rusă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea.

Remarcăm, totodată, faptul că termenul старообрядцы i-a fost absolut străin protopopului Avvakum – conducătorului şi ideologului mişcării starovere. În scrierile sale, protopopul Avvakum pentru sintagma старая вера („credinţa veche”) foloseşte sinonimele: старое благочестие (vechea evlavie), древлеправославие (ortodoxie de rit vechi), древлеправославные христиане (creştini ortodocşi de rit vechi) sau староверие (vechea credinţă), староверы (staroveri, adepţi ai credinţei vechi). Termenul старообрядцы, a fost inventat de către  adepţii reformei patriarhului Nikon, care a eliminat aproape definitiv din literatura de specialitate denumirea iniţială de староверы, devenită tradiţională încă de pe vreamea protopopului Avvakum şi care exprimă întocmai esenţa aspiraţiilor apărătorilor credinţei ruse de rit vechi. Trebuie spus că termenul старообрядцы denaturează, de fapt, adevărul cu privire la raskolul în Biserica rusă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, deformează chiar esenţa convingerilor reprezentanţilor Cercului râvnitorii evlaviei, inclusiv  a protopopului Avvakum. Protopopul Avvakum, ca şi ceilalţi reprezentanţi ai mişcării starovere, a promovat ideea interdependenţei între dogme şi ritualuri, prin urmare, prin credinţă, el înţelege totalitatea dogmelor, ritualurilor, cântărilor şi chiar obiceiurilor şi tradiţiilor religioase care reprezintă patrimoniul spiritual, sacru şi intangibil, al Bisericii ruse. Aşadar, Avvakum nu a putut concepe că ritul şi textele slujbelor bisericeşti pot fi modificate fără ca învăţătura de credinţă, credinţa însăşi să nu fie afectată. De altfel, în nici o scriere a protopopului Avvakum nu se vorbeşte de faptul că reforma lui Nikon s-ar fi limitat numai la înlocuirea vechilor ritualuri. Dimpotrivă, protopopul Avvakum, ca şi ceilalţi membrii ai Cercului râvnitorilor evlaviei, a interpretat reforma lui Nikon ca o trecere la un alt mod de credinţă. În argumentarea acestei idei el se bazează pe faptul că orice modificare a ritualului, precum şi a textelor bisericeşti duce, implicit, la afectarea gravă a credinţei.

Aşadar, prin impunerea de a folosi termenul inventat старообрядцы în locul celui tradiţional de староверы s-a urmărit, în mod deliberat (şi se mai urmăreşte şi astăzi), de către nikonieni de a rezuma noţiunea de raskol numai la problema ritului religios. O astfel de interpretare le convine, credem, doar adversarilor credinţei vechi pentru a-i prezinta pe staroveri drept „fanatici ai ritualului”.Pornind de la considerentele de mai sus, în prezenta lucrare folosim termenii: старовер, староверы, древлеправославные христиане, староверие, староверчество, care exprimă, aşa cum am arătat, sensul adevărat al mişcării ruşilor staroveri, apărute ca o consecinţă a raskolului.

Aşadar, această carte se adresează unui public larg de cititori.

PREȚ - 10 lei

PENTRU COMANDA APASĂ Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza !!!