Ultimul număr
Acasă Despre noi

ZORILE, publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi românilor şi vorbitorilor de limba românã, tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor. În paginile periodicului se regăsesc tradiţiile, modul de viaţã al ruşilor lipoveni, problemele lor sociale şi portrete ale personalităţilor care s-au desprins din rândul etniei s.a.

 

Sunt inserate în paginile periodicului articole, reportaje, interviuri, note, cronici, materiale privind complicata şi tragica istorie a ortodocșilor de rit vechi, privind folclorul ruşilor lipoveni şi graiul lor - dialect, sunt publicate materiale referitoare la viaţa spiritualã și cea de zi cu zi a staroverilor.

Sunt prezentate acţiunile şi manifestãrile organizate de CRLR: colocvii și conferințe naționale sau internaționale, olimpiadele județene și naţionale anuale de limba rusã maternã (prin Ministerul Educației), festivalurile naţionale ale cântecului şi dansului rusesc (pentru adulţi şi pentru copii), simpozioanele naţionale şi internaţionale privind fenomenul starover, şedinţele CRLR, evenimentele culturale la nivel național sau la nivelul comunităților locale ş.a. 

 

Publicația ZORILE face parte, din 1999, și din Asociația Internațională a Presei în Limba Rusă (WARP/ВАРП).



În 2015 s-au împlinit 25 de ani de activitate a redacției ZORILE, ajungându-se la nr 275 al Zorilor (în oct. 2015). 


Membrii redacţiei ZORILE sunt și organizatorii principali ai câtorva acţiuni culturale ale CRLR: reuniunile absolvenţilor Școlii Pedagogice cu limba de predare rusã din București; simpozioanele ştiinţifice internaţionale cu tema „Cultura ruşilor staroveri în context naţional şi internaţional, care s-au concretizat cu editarea culegerilor de referate şi comunicãri ştiinţifice despre istoria şi tradiţiile ruşilor lipoveni, despre credinţa de rit vechi; Festivalul Poeziei Ruse (ajuns în 2015 la ediția a VIII-a); Festivalul de cântări religioase și stihuri duhovnicești pentru copii (în 2015 - ediția a II-a), diverse concursuri s.a.

Denumirea: „Fie ca «Zorile» sã devinã simbolul intrãrii noastre în marea culturã şi civilizaţie modernã! Fie ca ziarul sã devinã steaua noastrã cãlãuzitoare... Ziarul nostru se va numi «Zorile». Cuvântul e strãvechi, o vocabulã plinã de semnificaţie şi frumuseţe... În conştiinţa culturalã a omenirii, zorile se asociazã cu ivirea unei noi zile, cu începuturile unei noi vieţi" - scria în articolul de fond al primului numãr al publicaţiei regretatul profesor universitar doctor Ivan Evseev de la Universitatea de Vest din Timişoara, reprezentant de seamã al CRLR, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor al unui numãr de 20 cãrţi şi peste 150 de articole şi studii ştiinţifice.

Primul numãr al Zorilor a apãrut în 1990 sub coordonarea redactorului-şef Petre Mocenco, filolog-traducãtor, actualmente pensionar, unul dintre membrii fondatori ai CRLR. Din 1993 şi pânã la sfârşitul anului 1997 - redactorul-şef al Zorilor a fost regretatul profesor universitar doctor Andrei Ivanov de la Universitatea din Bucureşti, Catedra de Limbã şi Literaturã Rusã, unul dintre membrii fondatori ai CRLR. Din 1998 şi în prezent, redactor-şef al periodicului Zorile (pânã în anul 2000 redactor-şef interimar) este Svetlana Moldovan, filolog-traducător (în perioada cât a fost plecată din țară, responsabili de apariția numerelor Zorile au fost: George Frol, Zinaida Tamara Fedot, Cristina Anore).

Formatul actual al periodicului: 235 mm/324 mm, 20 de pagini (în perioada 1993-1998 formatul a fost A4 cu 12 pagini, iar între 1998-2011 formatul era A4 cu 20 de pagini).

Tirajul: 2500 de exemplare. Site-ul publicației - www.zorile.ro; www.facebook.com/redactia.zorile                   Email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 Zorile se difuzeazã în peste 35 de sate şi comune, în care numãrul de ruşi lipoveni este considerabil (Slava Rusã, Jurilovca, Periprava, Socolinţi, Sarichioi, Carcaliu - Kamen', Ghindãreşti - Novinki etc.) şi în 20 oraşe unde, de asemenea, existã comunitãţi locale ale ruşilor lipoveni (Bacãu, Botoşani, Braşov, Brãila, Bucureşti, Vaslui, Galaţi, Gura Humorului, Nãvodari, Piatra Neamţ, Rãdãuţi, Suceava, Timişoara, Târgu Neamţ, Iaşi s.a.).