Proiecte

Noul Numar




<

>

L
M
M
J
V
S
D

Comunitățile locale ale rușilor lipoveni din România - Brătești, jud. Iași

Svetlana MOLDOVAN

 

Localitățile din județul Iași în care există comunități de ruși lipoveni sunt: Iași, Pașcani, Târgu-Frumos, Focuri, Brătești și Todirești. Satul Brăteşti, căci la el ne vom referi în rândurile de mai jos, este arondat comunei Stolniceni-Prăjescu (din comună mai fac parte satele Cozmești și Stolniceni-Prăjescu).

 

BRĂTEȘTI

Brăteștiul se află la 5 km distanță de orașul Pașcani, situându-se chiar pe dealul care desparte văile râurilor Siret și Moldova. Intrarea în sat este marcată de plăcuţa bilingvă pe care scrie Brătești (ce e drept, eronat în limba rusă). Conform wikipedia, numele localității apare în documente vechi, scrise în limba slavonă, la început fiind consemnată sub denumirea de Frățești, Frate, Frățilești sau Frătăuți, devenind mai târziu Brătești. Referiri la această localitate se regăsesc în documente de la începutul domniei lui Ștefan cel Mare. M. Costăchescu consemnează în lucrarea sa din 1932 „Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare” (Iași, p. 132) faptul că satul era amintit într-un act din 14 octombrie 1473 ca fiind al fetei Ilinca a boierului Petru Ponici din timpul lui Alexandru cel Bun și ea îl stăpânea „după vechile hotare”.

Legenda locală privind denumirea localității ne-a relatat-o profesoara Anica Trifan, fostă președinte a rușilor lipoveni, cu date transmise oral de către bătrânii satului: „Primii care au poposit aici au venit în anii 1770 - 1780 și au găsit acest loc pitoresc. Erau doi fraţi ruşi creştini ortodocși de rit vechi în căutarea pământului prielnic pentru agricultură, în general, dar şi pentru alte ocupaţii, în particular. Odată instalaţi pe aceste locuri împreună cu alți staroveri, aceștia și-au construit iniţial bordee, ridicând în scurt timp case cu temelii de piatră, cu acoperiş din lemn. Rușii staroveri au trecut la curăţarea terenurilor pline de mărăcini și buruieni. Au construit apoi prima biserică pe locul din apropierea pădurii satului, numit „Pustînika”. Satul pe care l-au întemeiat a primit denumirea de „Brateştî” – din rusă: брат есть („am un frate”), în onoarea celor doi fraţi ruşi care au poposit primii pe aceste meleaguri. Ulterior, denumirea satului s-a schimbat în Brăteşti. De remarcat este că ţăranii ruşi de rit vechi s-au așezat pe pământurile fertile din partea sudică a satului Brăteşti, care are o poziţie bună, zona fiind uşor sistematizabilă. Se pare că staroverii nu erau săraci, ci, dimpotrivă, familiile dispuneau de resurse financiare și metale preţioase, cu ajutorul cărora au reuşit să-şi achiziţioneze destule suprafeţe de teren care să le asigure un trai destul de bun pentru acele vremuri şi să-şi înzestreze şi copiii cu loturi de pământ pentru ca aceştia să nu devină slugi pe terenurile boiereşti”.

Profesorul universitar doctor Leonte Ivanov de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași ne-a relatat: „Datele, puține câte avem, privind stabilirea rușilor lipoveni în Brătești se referă la prima jumătate a veacului al XVIII-lea. Ei aveau legături strânse cu lipovenii din Manolea, jud. Suceava. Atunci când, după ocuparea Bucovinei de către austrieci (1777-1778), familii de nekrasoviști se deplasează spre nord, pentru a coloniza teritoriile puse la dispoziția lor de către guvernul Austriei, câteva familii vor rămâne la Brătești, preferând să se stabilească aici. Într-un Raport din 1869, lipovenii din Brătești erau în număr de 36 de familii, 165 de suflete. Aveau biserică (Acoperământul Maicii Domnului), dar nu și preot. Făceau agricultură, negoț, întrețineau legături cu coreligionarii lor din Manolea și Iași.

Într-un Raport din anii 1950, se menționează că biserica din sat era deservită de preotul Pavel Nichita. Preotul nu era salariat, fiind întreținut prin contribuția enoriașilor”.

 

Vălenii și delenii

Conform Recensământului populației din anul 2011, în această comună ieșeană trăiesc 974 de ruși lipoveni. Sunt cam 250 de familii de români și vreo 350 de familii de ruși lipoveni în Brătești. Localnicii spun că sunt două sate într-unul din punct de vedere etnic: în deal stau românii - delenii, iar în vale – rușii lipoveni, vălenii. Rușii lipoveni trăiesc în Brătești-Vale, iar românii - în Brătești-Deal. Dintotdeauna s-au înţeles bine între ei, fiecare având în partea lui de sat școală, biserică, cimitir, fiecare cu tradițiile și obiceiurile specifice. În deal este Școala cu clasele V-VIII, iar în vale, la rușii lipoveni, sunt grădinița și clasele I-IV. La „granița” dintre deleni și văleni stau familiile Ion și Alexandra Huțanu, pe o parte a drumului și Mihai și Alexandra Florea – pe cealaltă. În sat, doar vreo zece familii sunt mixte.

În ceea ce privește îndeletnicirile, rușii lipoveni sunt mai pricepuți la cultivarea pământului, fiind iscusiți legumicultori, aprovizionând piețele agroalimentare din zonă cu morcovi, ceapă, țelină, ridichi, verdeață, dar și cu porumb și cartofi. Rușii lipoveni cultivă pământul din generaţie în generaţie, în timp ce românii de aici sunt crescători de animale, deși sunt deja și destule familii care s-au „molipsit într-ale rădăcinoaselor și verdețurilor”. 

Ca și în Târgu Frumos, și la Brătești parcelele de pământ ale rușilor lipoveni s-au umplut cu tuneluri acoperite cu folie albă sau verzuie, dealurile satului Brăteşti transformându-se în „mini-uzine“ de legume. Nu este rus lipovean „din vale“ fără o seră sau un solar verde ori alb, dotat cu instalaţii de apă. Au și mașini de spălat rădăcinoasele, tractoare sau căruțe. Solariile s-au extins în ultimii ani pe deal, iar produsele obținute acolo, dar și-n gospodării, rușii lipoveni le comercializează în piețele din Pașcani, Iaşi, Piatra Neamț, Bacău, ajungând câteodată și până la Galați. Mulți s-au întors la munca pământului pentru că nu mai au serviciu la oraș, în Pașcani sau la Târgu Frumos. Aceștia, întâi au analizat piața, ce se vinde, ce se cumpără, și apoi fiecare a cultivat ce a crezut că va merge bine în anul respectiv: rădăcinoase ori verdețuri...

Nu e o muncă ușoară și necesită câteodată chiar plecat de acasă cu săptămânile şi stat, de multe ori în frig, prin târguri și piețe agroalimentare. Pentru „a scoate bani din pământ” trebuie să depui multă-multă trudă și totul este ca o loterie pentru că nu știi cum va fi anul, cât de rodnic va fi.

 

Biserica și Comunitatea

Sunt cele două instituții care au menirea de a reuni oamenii de același neam și limbă, de a închega din punct de vedere etnic și spiritual obștea.

Pe 9 ianuarie 2018, de Sfântul Ștefan, după ce au fost la biserică, după ce trei zile au colindat și au fost colindați, cântând cu toții și preamărind Nașterea Domnului, brăteștenii au poposit cu mic, cu mare, la sediul comunității locale. La inițiativa președintelui rușilor lipoveni din Brătești, Chirilă Moroi, s-a desfășurat, cu implicarea profesoarei de limba rusă Galina Isaeva și a elevilor, un program artistic dedicat sărbătorilor de iarnă. La eveniment a fost prezent preşedintele CRLR Silviu Feodor, precum și edilul comunei, Costel Hugeanu (ales în 2008 ca primar). Elevii au oferit spectatorilor un program artistic antrenant, ei fiind răsplătiți în final cu daruri din partea CRLR.

Membrii ansamblului local „Brăteșskie lozîciki” au evoluat în noile lor costume, realizate la finele anului trecut cu sprijinul financiar al CRLR (cele vechi erau confecționate prin implicarea omului de afaceri Ionel Echimov din Târgu Frumos, părinții căruia sunt originari din Brătești). Ansamblul s-a constituit în anul 2010, iar prima lor participare la un eveniment al Comunității a fost la inaugurarea sediului CRL din Roman, jud. Neamț, pe 12 septembrie 2010. La ora actuală, ansamblul folcloric, alcătuit din zece persoane, este coordonat de către Domnica Iordache. Membrii grupului încearcă să transmită celor tineri cântecele vechi rusești, păstrate și cântate în Brătești de sute de ani.

Familia, Biserica, Școala, Comunitatea toate se implică în acest proces de conservare, de transmitere din generație în generație a culturii, istoriei, limbii, religiei străbune. CRL-Brătești este o comunitate model cu părinți păstrători de tradiții străbune, cu dascăli dedicați meseriei, cu elevi silitori și dornici de a păstra valorile culturale și spirituale.

Profesoara de limba rusă Galina Isaeva, cu talentul ei didactic recunoscut în cadrul comunității, a reușit în decurs de câțiva ani să-i determine pe elevi să comunice între ei în limba maternă chiar și în afara orelor de curs. Dacă procesul de asimilare era destul de puternic și elevii începeau să vorbească mai mult în limba română, acum, treptat, ei revin la limba maternă. Rezultatele încep să apară și la diverse concursuri regionale sau naționale, evenimente culturale, la care iau parte elevii din Brătești. De la începerea activității didactice în Brătești, profesoara Galina Isaeva a înființat la școală grupul artistic de elevi „Rozaciki” („Trandafirașii”).

CRLR se implică foarte mult și susține efortul comunităților locale, al dascălilor și elevilor cu privire la studiul limbii materne, promovarea culturii și religiei. În mai multe sate și orașe Comunitatea s-a implicat în construirea sediilor organizațiilor locale ale rușilor lipoveni pentru a avea oamenii un loc al lor, unde să se reunească, să organizeze evenimente cultural-artistice, să vizioneze un film sau desene animate în limba rusă. Din 2010 au început lucrările la Centrul cultural al rușilor lipoveni din această localitate ieșeană, ca pe 13 mai 2012 sediul CRL-Brătești să fie deja inaugurat și dat imediat în folosință. A fost un spectacol artistic inaugural deosebit oferit de ansamblurile rușilor lipoveni din Fălticeni, Târgu Frumos, Iași, Brătești, Manolea și Focuri. De atunci, în sediul CRL se desfășoară periodic diverse evenimente cultural-artistice interactive.

Pe 1 octombrie 2017, a fost inaugurat, tot cu sprijinul și implicarea CRLR, Cabinetul de Limbă Rusă Maternă la Școala Gimnazială din Brătești - localitate unde predă materna din anul 2013 profesoara Galina Isaeva. Cabinetul a atras atenția cadrelor didactice prezente la inaugurare prin multitudinea de planșe și fotografii ale scriitorilor ruși, oferite de CRLR, iar elevii au demonstrat la ora deschisă că studiază cu drag limba maternă.

Limba rusă ca limbă maternă a fost introdusă ca obiect de studiu pentru copiii ruşilor lipoveni din Brăteşti în anul 2002. În prezent, începând cu clasa pregătitoare, elevii studiază limba rusă maternă câte 4 ore pe săptămână, istoria ruşilor lipoveni - o oră pe săptămână (la clasa a VII-a), iar în ultimii 2 ani s-a introdus şi Educaţia muzicală în limba rusă pentru un grup de copii talentaţi. Prin urmare, la Brăteşti, limba rusă maternă este studiată de aproximativ 100 de elevi, sub coordonarea profesoarei Galina Isaeva.

Profesoara Anica Trifan, fostă directoare de școală în localitate (aprilie 1998 – august 2011), ne-a povestit că în Brătești, până în anul 1945, Şcoala la ruşii lipoveni era religioasă. Copiii, în special băieţii, învăţau din cărţile bisericeşti, mai mult în perioada de iarnă. Începând cu 1945, în zona din vale, locuită de ruşii lipoveni din Brăteşti, s-a înfiinţat iniţial o şcoală cu predare în limba rusă, cu învăţători din fosta URSS, iar copiii ruşilor lipoveni studiau în paralel şi limba română ca limbă oficială de stat. Această şcoală, cu predare în limba rusă, a funcţionat 8 ani, după care Ministerul Învăţământului de-atunci a introdus studiul materiilor în limba română, lăsând limba rusă ca limbă modernă începând cu clasa a V-a.

Anul trecut, cu ocazia „Zilei Mondiale a Educației”, la Centrul Cultural al CRL-Brătești a fost susținut pe 1 octombrie 2017 un program cultural-artistic în limba rusă de către mai multe grupuri și ansambluri folclorice ale rușilor lipoveni din Brătești, Manolea, Focuri și Sarichioi. A fost o adevărată sărbătoare a limbii materne pe ritmuri rusești.

Despre Brătești, despre rușii lipoveni din sat a vorbit în anul 2012 și prezentatoarea Andreea Mantea  a emisiunii „Nunta cu surprize” de la Kanal D, care a coordonat atunci la Brătești nunta tradițională a tinerilor ruși lipoveni Mihaela și Cătălin Mihai, stabiliți în localitatea ieșeană.

O comunitate de oameni harnici, dedicați muncii lor deloc ușoare, brăteștenii sunt păstrători fideli ai tradițiilor și credinței ortodoxe de rit vechi.

Sărbătorile de iarnă Nașterea Domnului, Anul Nou, Sf. Vasile cel Mare, Boboteaza, după calendarul iulian, s-au marcat în Brătești așa cum se întâmplă an de an, de sute de ani, localitatea rămânând o oază de religiozitate în zonă.

Președintele Chirilă Moroi ne-a relatat că în ceea ce privește orele de religie ortodoxă de rit vechi de la școală încă se încearcă soluționarea problemelor și cu toții speră ca în noul an școlar 2018-2019 acestea să fie predate în limba rusă și slavonă de către o persoană competentă.

La inițiativa și cu bunăvoința preotului Tit Țapoc (batiușka Tit), copiii sunt așteptați mereu la un dialog despre ortodoxia de rit vechi. Batiușka Tit le vorbește despre importanța sărbătorilor bisericești, despre viețile sfinților, despre rit, despre cum trebuie să fie un creștin ortodox de rit vechi. Batiușka Tit este susținut în această activitate de deac Petrică Caprian și citeț Pavel Ionuț. În acest an batiușka Tit, deac Petrică Caprian și Laurențiu Grecu au pregătit copiii care au mers la colindat pe la casele staroverilor din Brătești cu ocazia sărbătorii Nașterea Domnului.

 

LĂCAȘURILE SFINTE ORTODOXE DE RIT VECHI DIN BRĂTEȘTI

Biserica ortodoxă de rit vechi din lemn, vopsită în albastru, din Brătești a fost construită în cinstea sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului, care se prăznuiește pe 14 octombrie. De peste 15 ani, preotul paroh este părintele Tit (Țapoc) chiar din Brătești, care, împreună cu enoriașii, se implică în lucrările de ridicare a unui nou lăcaș de cult, cu hramul Sf. Trei Ierarhi. La ora actuală, se lucrează la acoperișul noii biserici. Mai este mult de lucru până la finalizarea lucrărilor și până la sfințirea noului lăcaș, dar brăteștenii sunt încrezători și harnici și conștientizează că doar împreună sunt mai puternici.

 

COMITETUL DE CONDUCERE AL CRL-BRĂTEȘTI

Primul comitet al CRL-Brătești a fost ales în anul 1990, imediat după constituirea CRLR în București. Primul președinte al comunității locale a fost Gheorghe Trifan-Caprian, care a coordonat activitatea împreună cu Naum Țăpoc și Anica Trifan-Caprian. Participând la prima Conferință a Comunității, Gheorghe Trifan a fost ales pe 8 aprilie 1990 ca membru al Consiliului Național al CRLR pentru perioada 8 aprilie 1990 – 1994.

În următorul comitet de conducere al CRL-Brătești ca președinte a fost aleasă Anica Trifan, profesoară de fizică și chimie în localitate, din comitet mai făcând parte: Gheorghe Trifan-Caprian, Doina Ermolai, Vasa Echimov, Adrian Moroi.

Profesoara Anica Trifan a fost și consilier din partea CRLR la Primăria comunei (între 1996-2000 și 2004-2008).

În august 2009 a fost ales la Adunarea Generală un alt comitet, din care făceau parte: președinte - Chirilă Moroi, vicepreședinte – Anica Trifan, secretar – Ionuț Mitrofan, casier – Iva Lechea, membri: Doina Marcu, Eofim Ivanov, Petrică Caprian, Larion Ermolai, Vasa Echimov, Damian Marcu, Nechita Căprian.

La Adunarea Generală a comunității locale a rușilor lipoveni din Brătești din data de 8 decembrie 2013 a fost ales comitetul de conducere care funcționează și la ora actuală: președinte - Chirilă Moroi, vicepreședinte - Toma Galan, secretar - Ionuț Mitrofan, casier - Laurențiu Grecu, membri: Petrică Caprian, Eofim Ivanov, Anișoara Gafon, Mădălina Manole și Alexandru Echimov.

La inițiativa președintelui Pavel Ionuț al asociației locale de tineret din anul 2014, în cadrul Asociația Tinerilor Ruși Lipoveni din Brătești, cu sprijinul membrilor ansamblului folcloric „Ёлочки” („Brăduții”) din cadrul organizației, s-a desfășurat în luna ianuarie a acelui an o acțiune caritabilă, constând în oferirea de produse alimentare persoanelor cu dizabilități și familiilor nevoiașe din localitate. Din păcate, tinerii din Brătești nu s-au mai organizat în ultimii ani, asociația neavând, în prezent, nici comitet de conducere.

Urmează să se desfășoare Adunarea Generală și alegerile în Brătești, și la tineri și pentru comitetul CRL. Le urăm succes și să organizeze, și în continuare, acțiuni frumoase și interesante pe plan local!

Publicat în „Zorile” № 1 (302) / 2018